O călătorie în Australia – sau cum am ajuns la celălalt capăt al lumii


Ce faci când găsești bilete de avion spre celălalt capăt al lumii la jumătate din prețul obișnuit? Lași deoparte frica de a zbura atât de departe și le rezervi înainte de a se termina oferta.

Era miezul nopții când mi-a sunat telefonul. „Am găsit o super ofertă pentru bilete spre Australia la mai putin de 500 de euro. Să le cumpăr?” Era Bogdan, care suna din Anglia. „Cu ce companie aeriană?”, am întrebat eu. „Cu Malaysia Airlines” a venit imediat răspunsul. „Oh nu. Au avut două accidente în ultimii ani, așa că nu vreau să zbor cu ei. Mai bine lasă-mă să dorm”, am răspuns somnoroasă și am închis.

Trebuie să mărturisesc că, deși îmi place să zbor, în același timp îmi e și frică, în special când e vorba de zboruri lungi, iar frica mea se intensifică în timpul nopții. Ciudat, știu.

Dar dimineața, când m-am trezit și am văzut lumea cu alți ochi, nu puteam să-mi iau gândul de la ceea ce mi-a spus Bogdan. Am căutat repede să văd dacă biletele mai erau disponibile. Când am văzut că încă oferta mai e valabilă, am știut că nu putem rata o astfel de șansă. Cine știe dacă vreodată vom mai găsi așa bilete ieftine spre Australia. Și apoi, dacă acum când suntem tineri nu vrem să călătorim așa departe, atunci când? Și nu înseamnă că, dacă a avut acele accidente, zborurile companiei Malaysia Airlines nu sunt sigure, încercam eu să îmi aduc argumente. Așa că, fiind mai rațională, l-am sunat pe Bogdan și i-am spus să rezerve zborurile.

Era sfârșitul lunii februarie, iar excursia urma să fie în octombrie. Aveam la dispoziție 8 luni să ne pregătim pentru călătoria visurilor noastre.

Australia Flight tickets Zagreb

Viza pentru Australia

Primul pas a fost obținerea vizei pentru Australia. Dacă teoretic acest lucru părea extrem de simplu și rapid, practic nu a fost chiar așa. Ca cetățeni al Uniunii Europene, ne trebuia o viză eVisitor, care este gratuită și poate fi obținută online. Pe site-ul oficial al Departamentului pentru Imigrație scria că răspunsul se primește în interval de 1 până la 30 de zile lucrătoare. Se spune că 90% din cereri sunt procesate în termen de o zi lucrătoare, dar noi ne-am regăsit în restul de 10%.

După aproximativ o săptămână de la data depunerii cererii, am primit un e-mail și am fost rugați să trimitem câteva documente adiționale. În aproximativ 3 zile, am încărcat toate hârtiile cerute și apoi am așteptat … și am așteptat … și am așteptat. Din fericire, având mai mult de jumătate de an la dispoziție pentru a pune totul la punct, nu ne-am făcut griji prea mari când am văzut că au trecut cele 30 de zile standard.

Două luni mai târziu, am primit un email prin care eram anunțată că mi-a fost acordată viza. Când am văzut emailul am sărit în sus de bucurie. Chiar dacă Bogdan încă nu o primise pe a lui, având în vedere că eu primisem viza într-o zi de vineri, pe la sfârșitul programului lor de lucru, am fost siguri că la începutul săptămânii viitoare o va primi și el. Dar săptămâna aceea cum a venit, așa a și trecut, la fel și următoarea și următoarea. Deja începusem să ne panicăm.

Însă, în cele din urmă, după trei luni de la data depunerii cererii și după câteva telefoane date centrelor responsabile cu vizele pentru europeni, a venit și emailul cu viza lui Bogdan. Nu am idee de ce a durat atât de mult, pentru că nu am primit nicio explicație, dar important era că în sfârșit puteam începe să rezervăm tot ce mai trebuia pentru excursie.

Australia Malaysia Airlines A380 London Heathrow UK

Avionul A380 Malaysia Airlines cu care am zburat de la Londra la Kuala Lumpur

Australia, suntem pe drum!

5 luni mai târziu, ziua mult așteptată a sosit. Îți imaginezi că de abia am reușit să dormim cu o noapte înainte de plecare. Eram nerăbdători și extrem de entuziasmați să începem aventura care ne-a ocupat gândurile pe tot parcursul anului 2017. După o călătorie de 2 zile, cu două escale și peste 36 de ore de zbor, am ajuns în sfârșit în Australia. Dar înainte să începem explorarea acestui tărâm îndepărtat, trebuia să mai trecem un ultim hop: controlul de la frontieră.

Când am ajuns în Australia, înainte de a părăsi aeroportul, a trebuit să trecem prin controlul pașaportului, iar apoi prin carantină. La controlul pașapoartelor, am avut „norocul” de a fi aleși la întâmplare pentru o verificare mai detaliată. A trebuit să arătăm rezervările de la hoteluri și cele de mașini, biletele de întoarcere acasă și extrasele conturilor bancare. Dar având în vedere că citisem înainte pe alte bloguri că acest lucru se poate întâmpla, am avut toate documentele pe care ni le-au cerut, astfel că toate aceste formalități nu au durat mai mult de 10 minute.

La carantină, trebuie declarate anumite alimente, materiale vegetale și produse de origine animală, care apoi vor fi verificate, pentru a se vedea dacă îți va fi permis să le introduci în Australia. De exemplu, pentru că am declarat că avem încălțări de munte, polițistul de frontieră ne-a cerut să le scoatem din bagajul de cală, pentru a se asigura că nu sunt plini de pământ adus din altă țară.

Aceste măsuri de carantină sunt luate în Australia și Noua Zeelandă pentru a-și proteja de dăunători și boli speciile de plante și animale endemice (care trăiesc doar acolo).

Primele impresii despre Australia

Dacă m-ar fi întrebat cineva înainte de călătorie cum aș descrie Australia în 3 cuvinte, aș fi spus: însorită, călduroasă și secetoasă. Acum însă, aș răspunde: ploioasă, înnorată și vânturoasă. Jumătate din timpul pe care l-am petrecut în Australia a plouat sau a fost înnorat. E adevărat că am fost în mijlocul primăverii australiene, când vremea e destul de capricioasă, dar nu ne-am fi imaginat niciodată că în Australia vremea urâtă poate ține zile în șir.

Aflându-ne în partea de sud-vest a continentului, de unde dacă mergi în linie dreaptă spre sud dai de Antarctica, am simțit cât de puternice și tăioase sunt vânturile arctice, dar și cât de schimbătoare poate fi vremea. Pe Great Ocean Road, tot la 10-15 minute se schimba radical: ba ploua cu găleata, ba ieșea soarele, ba cădea grindină. Iar având în vedere că unii copaci erau crescuți oblic din cauza vânturilor puternice, era clar că nu am avut noi ghinionul de a prinde o asemenea vreme, ci că astfel de vânturi puternice sunt o obișnuință în această zonă.

Australia Great Ocean Road Wind Storm

Vânt foarte puternic pe Great Ocean Road

Dar lăsând la o parte vremea, dacă ar fi să compar Australia cu o altă țară, aș spune că se aseamănă cu Statele Unite ale Americii. La fel ca în America, totul este mare și aerisit.

Drumurile sunt foarte late, iar distanțele de parcurs sunt extrem de lungi. Când te uiți prima dată pe o hartă, ți se pare că în 2-3 ore poți să ajungi liniștit din Adelaide pe Great Ocean Road, dar la o privire mai atentă îți dai seama că de fapt distanța e de mai bine de 650 de km și îți va lua cel puțin 7 ore pentru a-i parcurge.

Australia Wild Road Kangoroo Sign

Drum tipic în zona rurală a Australiei

Vorbind despre condus, în Australia, fiind o fostă colonie britanică, se conduce pe partea stângă a drumului, ca în Marea Britanie. Având în vedere că Bogdan merge destul de des în Regatul Unit, condusul pe partea „greșită” a drumului, nu a fost o mare filosofie, dar problema cea mare era semnalizatul. Dacă mașinile din Marea Britanie, Malta sau alte țări unde se conduce pe stângă au semnalizarea pe partea stângă a volanului (chiar dacă volanul e în dreapta), în Australia semnalizarea era în partea dreaptă a volanului. Nu are rost să vă spun de câte ori am pornit amândoi ștergătoarele, în loc să semnalizăm (sau invers). :))

Australia road highway Melbourne skyscrapers skyrise

Conducând pe partea „greșită” a drumului spre Melbourne

De asemenea, așezările umane sunt destul de răsfirate, iar locuințele sunt construite mai mult pe orizontală decât pe verticală (cu excepția marilor metropole). Chiar dacă o mare parte din contienent este semi-arid sau chiar deșert, iar populația este concentrată pe coasta Australiei, în special în zona de sud-vest, având peste 7 milioane de kilometri pătrați de teren, spațiul nu este o problemă pentru cei 24 de milioane de locuitori. Cum distanțele dintre localități sunt atât de mari, se întâmplă destul de des să mergi zeci de kilometri fără să te întâlnești cu vreo altă mașină. De exemplu, când am condus dinspre Adelaide spre Great Ocean Road, a fost o porțiune de vreo 150 de km în care nu am depășit și nici nu am fost depășiți de vreo mașină. De altfel, dacă conduci în partea de vest a Australiei (de exemplu, între Perth și Adelaide) e recomandat să îți iei o canistră de benzină cu tine pentru că benzinăriile sunt la sute de kilometri distanță unele față de altele.

În Australia am descoperit o lume fascinantă și diferită de a noastră, care acum 300 de ani nici nu se știa că există. Peisajele sălbatice de pe Great Ocean Road și Phillip Island, cangurii cei prietenoși din rezervații, spectacolul de la apus al celor mai mici pinguini din lume, dar și fermecătorul Sydney m-au făcut să mă îndrăgostesc iremediabil de Australia, iar în următoarele articole voi încerca să îți arăt de ce acest tărâm aflat la capătul lumii merită vizitat cel puțin o dată în viață.

Australia Kangoroo looking

Canguri

Australia Great Ocean Road cliffs

Great Ocean Road

Australia Phillip Island green scenery trail

Phillip Island

Australia Sydney old sea vessel new skyscrapers buildings

Sydney

Ai ceva de spus?